Roumin (lingaedje)

Èn årtike di Wikipedia.
(Redjiblé di Roumin)
Potchî a: naiviaedje, cweri

lingaedjes > indo-uropeyin > italike > roman-levantrece > roumin


Li roumin est on lingaedje indo-uropeyin, italike levantrece. Si vijhén li pus près esteut l' dalmate. Ouy ses vijhéns li pus près sont l' itålyin et l' roumantche. Djeyograficmint, li roumin est ene iye latene divins ene grande basse eslåve. Il est cåzé (yet lingaedje oficir) el Roumaneye eyet el Moldaveye (wice k' on l' lome ossu "moldåve").

Mape des Balcans avou li spårdaedje des Roumins

Côde ISO: ro

Sicrijhaedje[candjî]

Li scrijhaedje do roumin eploye l' alfabet latén, avou come letes sipeciåles: â, î, ă, ş, ţ (a-tchapea, i-tchapea, a-breve, s-cedile eyet t-cedile).

Dins l' Moldaveye on l' sicrijheut dins l' tins (et co des djins asteure) avou l' alfabet cirilike.

Egzimpes[candjî]

egzimpe di tecse[candjî]

  • e roumin: Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele înzestraţe cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii.
  • ratournaedje walon: Tos les omes vinèt å monde libes et ewals po çou k' est d' leu dignité et d' leus droets. Leu råjhon et leu consyince elzi fwait on dvwer di s' kidure inte di zels come des frés.

(prumî årtike del Declaråcion univiersele des droets del djin)

comparåjhon walon/roumin[candjî]

Vola on tåvlea avou des mots e roumin et walon, ki voulnut dire li minme sacwè, et k' ont l' minme bodje etimolodjike.

Roumin Walon Pronoçaedje malåjhey
Afară, fără foû
Apropia (tr./refl.) Aprepyî
Apuca Apicî
Apă Aiwe
Ara Aroyî
Aşeza (a se~) Ashîr (s’~) Achéza
Asculta Aschoûter, schoûter
August Awousse
Auzi Ôre Awouziy
Azi Ouy
Băiat Valet Beuyatt
Bucată Boket
Buşi Bouxhî Bouchî
cădea tchaire keudea
Capăt Copete, cawete
Căpăţână Capotene Keupeutzane
Cartof Cartouxhe
Cârcă Kedje
Cer Cir
Cere Cweri
Cina, recina Riciner
Cingătoare Cingue
Coc, colac Couniou
Creşte Crexhe Crechté, crechtché
Creştin crustin
Croampă, colompiră Crompire crwampe/cråmpe
Cunoaşte Conexhe, kinoxhe
Desculţ Dischås
Despărţi Dispårti
Desfăş(ur)a Disfaxhî
Fag Få, faw
Faşă Faxhe Fach
Fleciui Flaxhî
Florii Floreye Påke
Freca Froyî, froxhî
Găleată Golete
Ieşi, reieşi Rexhe
Învia Raviker
Jos Djus
Lapte Laecea
Laţ Laxhe
Lemn Legne
Limbă Linwe
Măr Melêye
Merinde Marinde
Miere Mira
Mulge Mode
Mult Mo
Neauă Nive
Nouăzeci Nonante
Nucă Nokete
Optzeci Ûtante
Pană Pene
Paşnic Påjhire, påjhûle
Paşte (vb.) Paxhe
Plop Plope
Prânzâdă Prandjlaedje
Rămâne Ramani, rimane
Rămăşiţă Rimanants
Răspândi Rispåde
Şaptezeci Septante
Scăpa (tr.) Schaper
Scăpa (intr.) Schiper
Scărpina, scobi Schaver
Scaun Schame
Scoate Saetchî
Scoarţă Schoice
Scorni Schoirni
Scutura Scheure
Şezătoare Shijhe
Sigur S(i)gur
Staul Ståve
Stoarce Stoide
Taşcă, geantă Taxhe
Timpuriu Timprou
Usuca Souwer
Uşă Ouxh Ouch
Viespe Wesse

Vocial on paralele etur sacwants viersets do live del Djeneze.

Djeneze / Facere, c. 41, v. 26

Les setès belès vatches riprezintèt setès anêyes. Et les setès påtes riprezintèt setès anêyes eto: ci n' est k' on sondje, todi l' minme.
Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani.; Iar cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani de asemenea; nu e decât un vis, acelaşi.

c. 41, v. 27

Adon, les set laidès mwinrès vatches ki montèt riprezintèt setès anêyes, tot come les setès grêyès påtes, broûlêyes på vint do levant: c' est k' i gn årè setès anêyes di pômagne.
Apoi, cele şapte vaci urîte şi slabe, care urcau, înseamnă şapte ani; ca şi cele şapte spice, arse de vîntul de răsărit : înseamnă că vor fi şapte ani de foamete.

c. 42, v. 19

«...Si vos djhoz l' vraiy, k' onk di vos ôtes dimeure egayolé chal. Les ôtes end iront avou l' grin k' il ont dandjî po leus familes.
«...De ziceţi adevărul, unul dintre voi rămâne întemniţat aici. Ceilalţi vor merge cu grâul; au nevoie pentru familiile lor.

c. 42, v. 20

Vos nos ramoennroz vosse pus djonne fré: insi, nos sårans k' vos avoz dit l' veur, et vos n' môrroz nén.» Et i fjhît come il aveut stî convnou.
Îl veţi aduce pe fratele vostru cel mai mic, aşa vom şti dacă aţi spus adevărul, şi nu veţi muri. »

c. 42, v. 21

I s' dijhént inte di zels: «Po dire li vraiy, nos rpayans asteure çou k' nos avans fwait a nosse fré. Nos avans veyou come si åme esteut disbåtcheye cwand c' est k' i nos dmandéve di s' fé må d' lu et nos n' avans nén schoûté. Cisse disbåtche la, vola k' ele nos rvént, asteure.»
Ziceau însă unii către alţii : « Cu adevărat suntem pedepsiţi pentru ceea ce am făcut împotriva fratelui nostru. Noi am văzut cum era de zbuciumat sufletului lui când se ruga, şi nu ne-a fost milă de el şi nu l-am ascultat. Zbuciumul acela, iată ce vine peste noi, acum. »