Portuguès (lingaedje)
Apparence
| Portuguès | |
| Português | |
| Rilîjhaedje | [puɾtuˈɡeʃ] / [poʁtuˈɡes] |
|---|---|
| Estats (redjons) | Portugal, Braezi, Angola, Môzambike, Guinnêye-Bissaw, Cap-Vert, Timôr Ess, Sint-Tômé eyet Prinpe, Macau () |
| Cåzeus | |
| Nombe | 270 miyons[1] (2024) |
| Ôtès informåcions | |
| Alfabet | alfabet latin |
| Sôre | SVO |
| Tacsonomeye | |
| Filodjenêye | Indo-uropeyinne Italike Lingaedjes romans Romane occidentåle Ibero-romane Binde galico-purtuguès Purtuguès |
| Statut oficir | |
| Minoritaire | Espagne (Olivença), Lussimbork, Andôre pa l' Lingaedje oficir di l' Union uropeyinne, CPLP, Mercosul eyet de l' Union afrikinne. |
| Otorité linwistike | Academeye des Sincis di Lisbonne eyet Academeye Braziyinne des Letes |
| Côdes di classifiaedje | |
| ISO 639-1 | pt |
| ISO 639-2 | por |
| ISO 639-3 | por (en) |
| Glottolog | port1283 (en) |
| Linguasphere | 51-AAA-a |
| Prumî årtike di l' Univiersele declaråcion des droets del djin | |
Li portuguès, c' est on lingaedje roman k' est l' lingaedje oficire do Portugal et di sacwants ôtes payis, colnijhîs des Portuguès (Braezi, Mozambike, Angola, Vert Cap, Sao Tomé et Principe).
Sourdants arabes do portuguès
[candjî | candjî l’ côde wiki]Come po l' espagnol, gn a ene cåkêye di mots (dipus d' 4000) do portuguès ki provnèt di l' arabe.
Portuguès et walon
[candjî | candjî l’ côde wiki]Sorlon Jules-Joseph Pirot, ki l' a-st aprins e Canada, li portuguès ravizreut sovint l' walon.
Tabele contrastive des lingaedjes romans
[candjî | candjî l’ côde wiki]Cisse tabele mostere des mots di baze ki mostrint l'origene latine et les évolutions dins les diferin lingaedjes romans.
| Walon | Latén | Espagnol | Portuguès | Itålyin | Llïonés | Sicilyin | Francès |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| an | annus | año | ano | anno | annu | annu | an |
| lingaedje | lingua | lengua | língua | lingua | llingua | linga | langue |
| boes | ligna | leña | lenha | legna | lleinna | ligna | bois |
| clé | clavis | llave | chave | chiave | chave | chiavi | clé |
| fumê | fumus | humo | fumo | fumo | fumu | fumu | fumée |
| clôre | claudere | cerrar | fechar | chiudere | pechare | chiuderi / serrari | fermer |
| fwait | factum | hecho | feito | fatto | feichu | fattu | fait |
| plin | planum | llano | chão | piano | chanu | chianu | plat |
| fî | filius | hijo | filho | figlio | fiyu | figghiu | fils |
| nute | noctem | noche | noite | notte | nueiche | notti | nuit |
| oeû | oculus | ojo | olho | occhio | gueyu | occhiu | œil |
| boulangî | pistor | panadero | padeiro | fornaio | panadeiru | furnaru / panifex | boulanger |
Hårdêyes difoûtrinnes
[candjî | candjî l’ côde wiki](sol Wiccionaire walon)
| Lingaedjes romans | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Latén (Latén vulgaire †) | |||||||||||
| Roman coûtchantrece |
| ||||||||||
| Roman levantrece |
| ||||||||||
| Roman d' iye | Sarde | ||||||||||
| Ôtes | Sabir (Lingua Franca) | ||||||||||
- ↑ Ethnologue, 2024.